Utilizarea spaţiului în oraşe, dar şi în zonele rurale, poartă semnificaţii multiple. Acestea implică mai mult decât organizarea şi însumarea în spaţiul fizic a unor amplasamente. Se poate observa o anume structurare urbană, o delimitare a funcţiilor – spre exemplu, zone industriale, comerciale sau de recreaţie – dar şi o structurare a socialului în care spaţiul recreează diferenţele sociale şi etnice, prin reprezentări simbolice sau forme de utilizare. Întrebarea pe care dorim s-o lansăm invitaţilor poate fi considerată şi un paradox: în ce măsură omul este formatorul spaţiului, dacă aspiraţiile sale pot fi regăsite în organizarea spaţială sau dimpotrivă, spaţiul în continuă formare-dezvoltare afectează nu doar  imaginea oraşului dar şi relaţiile sociale. Suntem noi martorii unor procese de omogenizare sau de defragmentare a spaţiului urban-social? Este oare una dintre aceste tendinţe mai puternică? Care sunt actorii decizionali care pot fi consideraţi drept catalizatori ai convieţuirii spaţiu-om? Care sunt implicaţiile unei anumite organizări spaţiale asupra accesului şi utilizării lui?

La masa rotundă sunt invitaţi specialişti în domeniul arhitecturii şi urbanisticii, a antropologiei şi sociologiei urbane.
Participanţi: Cristina Raţ, Norbert Petrovici, Maria Celac, Péter László, Pásztor Gyöngyi, Haller István, Eugen Pănescu, Sorin Ţigănaş